Experiența de a iubi și de a fi iubit
Câteva studii interculturale au arătat trăsăturile specifice ale iubirii romantice și impactul acestora asupra valorilor individualiste și colectiviste. De Munck, Korotayev și Khaltourina (2011) au comparat S.U.A., Lituania și Rusia. Ei au aflat că oamenii din aceste trei țări au fost în acord cu următoarele caracteristici ale iubirii romantice: 1. Erosul (atracția fizică), 2. Agape (iubirea altruistă) și 3. conceptul de transcendență: sentimentul că uniunea celor doi iubiți rezultă în ceva mult mai plin de semnificație decât a fi doi oameni împreună pur și simplu. În acest studiu au existat și diferențe: individualism (S.U.A) și colectivism (Lituania și Rusia): lituanienii și rușii percep dragostea ca pe o poveste frumoasă dar nerealistă și se așteaptă ca într-un anume punct vraja să se termine sau să se transforme într-o relație mai realistă dar căreia îi va lipsi exaltarea inițială de la începutul relației. Numai atunci se stabilește iubirea ”reală” și prietenia. Americanii au perceput dragostea romantică în termeni mai realiști și mai puțin iluzorii.
Alte studii interculturale au vizat evoluția intimității de-a lungul anilor în relația de iubire. Ingersoll-Dayton, Campbell, Kurokawa, and Saito (1996) au comparat cum se dezvoltă căsătoriile pe termen lung în SUA versus Japonia. În SUA, căsătoriile încep cu un nivel relativ ridicat de intimitate, iar partenerii încearcă să mențină intimitatea relației în același timp cu menținerea identității separate. Căsătoriile din Japonia, pe de altă parte, sunt caracterizate mai întâi de multe obligații pe care cei căsătoriți trebuie să le îndeplinească față de alți oameni din relațiile lor sociale. Intimitatea se dezvoltă mai târziu atunci când alți membri apropiați ai familiei fie mor, fie atunci când bărbatul devine mai dornic de a împărtăși afecțiune față de soția lui.
Exprimarea iubirii
Un latin-lover pasional și energic iubește mai intens decât un nordic tăcut și rezervat? Ori doar își exprimă emoțiile în mod diferit? Oamenii își pot exprima iubirea fie explicit, fie implicit. Cuvintele pasionale, un anumit ton în voce, expresiile zâmbitoare ale feței, gesturile speciale sunt explicite și reprezintă moduri directe de a-ți arăta dragostea față de partener. Acțiunile și a face ceva bun pentru partener sunt moduri implicite și indirecte de a-și exprima iubirea. Cultura americană subliniază importanța exprimării verbale a iubirii, așa încât americanii sunt adesea auziți ca spunându-și ”te iubesc!” în mod obișnuit, cotidian. În alte regiuni, oamenii nu au nevoie să verbalizeze în mod direct iubirea pentru că anumite lucruri pot fi interpretate și înțelese implicit, fără cuvinte. În familiile din Filipine, expresiile verbale de iubire sunt mult mai rezervate și sunt oferite cu ocazii speciale. Ei nu tind să-și împărtășească explicit sentimentele unul pentru celălalt în manieră deschisă pentru că pare prea excesivă, prea de fațadă. (Nadal, 2012) În schimb, ei își exprimă sentimentele în moduri indirecte. Partenerii își pot arăta iubirea prin a face lucruri: ascultarea problemelor celuilalt în moduri non-judicative, prin a depune eforturi de a face față clipelor grele sau a-și menține promisiunile rămânând unul alături de celălalt. Astfel, pentru filipinezi, chinezi și alte familii cu valori culturale similare, iubirea este mai degrabă acțiune. Iubirea lor nu este minimalistă sau invizibilă ci este omniprezentă și subînțeleasă, nefiind nevoie să se facă paradă din ea (Nadal, 2012; Moore & Wei, 2012).
Concluzii
Deși iubirea este universală, ea are specificitățile ei culturale. Valorile culturale și comportamentele tradiționale influențează exprimarea și experimentarea iubirii și transformă dragostea pasională ce ține de instinctul primar în dragoste romantică ca mod de idealizare și de iubire influențată de cultură.
Individualismul și colectivismul conduc la diferențele despre cum oamenii se conceptualizează pe ei înșiși, iar aceasta are un impact semnificativ asupra felului în care iubesc. Din perspectiva individualistă, fiecare persoană este o entitate separată; din perspectiva colectivistă, individul este parte dintr-o rețea de relații. Și nu în ultimul rând, oamenii își exprimă iubirea în moduri explicite (prin cuvinte) sau implicite (prin acțiuni).
BIBLIOGRAFIE
1. Buss, D. M. (1994). The evolution of desire: Strategies of human mating. New York, NY: Basic Books.
2. de Munck, V.C., Korotayev, A., de Munck, J., & Khaltourina, D. (2011). Cross-cultural analysis of models of romantic love among U.S. residents, Russians, and Lithuanians. Cross-Cultural Research: The Journal of Comparative Social Science, 45(2), 128-154.
3. Dion, K. K., & Dion, K. L. (1991). Psychological individualism and romantic love. Journal of Social Behavior and Personality, 6(1), 17-33.
4. Dion, K. K., & Dion, K. L. (1993). Individualistic and collectivistic perspectives on gender and the cultural context of love and intimacy. Journal of Social Issues, 49(3), 53-69.
5. Dion, K. L., & Dion, K. K. (1993). Gender and ethnocultural comparison in styles of love. Psychology of Women Quarterly 17(4), 463-473.
6. Dion, K. K., & Dion, K. L. (2005). Culture and relationships: The downside of self-contained individualism. In R. M. Sorrentino, D. Cohen, J. M. Olson, & M. P. Zanna (Eds.), Culture and social behavior: The Ontario Symposium (Vol. 10, pp. 77-94). Mahwah, NJ: Erlbaum.
7. Dion, K. K., & Dion, K. L. (2006). Individualism, collectivism, and the psychology of love. In R.J. Sternberg & K. Weis (Eds.), The new psychology of love (pp. 298-312). New Haven, CT: Yale University Press.
8. Ellis, A. (1960). The Art and Science of Love. New York, NY: Lyle Stuart.
9. Fisher, H. (2004). Why we love: The nature and the chemistry of romantic love. New York, NY: Henry Holt.
10. Fischer, K. W., Shaver, P. R., & Carnochan, P. (1990). How emotions develop and how they organize development. Cognition and Emotion, 4(2), 81-127.
11. Fromm, E. (1956). The art of loving. New York, NY: Harper & Row.
12. Gil, V. E. (1992). Clinical notes: The cut sleeve revisited: A brief ethnographic interview with a male homosexual in mainland China. Journal of Sex Research, 29(4), 569-577.
13. Hatfield, E., & Rapson, R. L. (2005). Love and sex: Cross-cultural perspectives. Lanham, MD: University Press of America.
14. Hatfield, E., & Rapson, R. L. (2006). Love and passion. In I. Goldstein, C. M. Meston, S. R. Davis, & A. M. Traish (Eds.), Women’s sexual function and dysfunction: Study, diagnosis and treatment (pp. 93-97). London, England: Taylor and Francis.
15. Ingersoll-Dayton, B., Campbell, R., Kurokawa, Y., & Saito, M. (1996). Separateness and togetherness: Interdependence over the life course in Japanese and American marriages. Journal of Social and Personal Relationships, 13(3), 385-398.
16. Kalyuga, M. (2012). Vocabulary of love. In M. A. Paludi (Ed.), The psychology of love (Vol. 3, pp. 75-87). Santa Barbara, CA: Praeger.
17. Markus, H. R., & Kitayama, S. (1991). Culture and self: Implications for cognition, emotion, and motivation. Psychological Review, 98(2), 224-253.
18. Moore, R. L., & Wei L. (2012). Modern love in China. In M. A. Paludi (Ed.), The psychology of love (Vol. 3, pp. 27-42). Santa Barbara, CA: Praeger.
19. Murstein, B. I. (1974). Love, sex, and marriage through the ages. New York, NY: Springer.
20. Nadal, K. L. (2012). Mahal: Expressing love in Filipino and Filipino American families. In M.A. Paludi (Ed.), The psychology of love (Vol. 3, pp. 23-25). Santa Barbara, CA: Praeger.
21. Ruan, F. F. (1991). Sex in China: Studies in sexology in Chinese culture. New York, NY: Plenum Press.
22. Schmitt, D. P. (2006). Evolutionary and cross-cultural perspectives on love: The influence of gender, personality, and local ecology on emotional investment in romantic relationships. In R. J. Sternberg &
23. Shaver, P. R., Morgan, H. J., & Wu, S. (1996). Is love a “basic” emotion? Personal Relationships, 3(1), 81-96.
24. Simmons, C. H., vom Kolke, A., & Shimizu, H. (1986). Attitudes toward romantic love among American, German, and Japanese students. The Journal of Social Psychology, 126(3), pp. 327-336.
25. Stone, L. (1989). Passionate attachments in the West in historical perspective. In W.
26. Tannahill, R. (1980). Sex in history. New York, NY: Stein & Day.
