Cuvinte cheie: anorexie, bulimie, oglindire, etichetări, control
Felul în care suntem oglindiți influențează dezvoltarea noastră ulterioară
Nevoia de a fi validați și admirați este o nevoie umană care se păstrează de-a lungul întregii noastre vieți, manifestată încă din anii copilăriei. Este o nevoie arhaică de apropiere care presupune alipire, oglindire, apreciere și recunoaștere. Dacă acestea nu sunt împlinite de către părinții noștri, ne vor provoca răni narcisice greu de vindecat, precum și imagini distorsionate despre noi.
La prima întâlnire cu oglinda, când suntem copii și ne examinăm cu atenție, avem contact cu imaginea noastră corporală pentru a ne defini o identitate fizică recognoscibilă. Pe de o parte, ne vedem asemănarea cu părinții, identificându-ne cu ei, creându-se un sentiment de apartenență, pe de altă parte, începem să și conștientizăm unicitatea noastră. Această oglindire capătă o importanță majoră atunci când reprezentarea fizică a noastră este dublată de cuvintele cu conținut afectiv ale părinților. Dacă discursul din mediul familial este unul iubitor, plin de grijă și de siguranță, părinții ne vor reflecta într-un mod pozitiv, ne vor încuraja și astfel, vom căpăta încredere în noi. Dacă vor pune o oglindă negativă, etichetându-ne în mod continuu, criticându-ne felul în care arătăm, modul în care ne manifestăm, atunci vom avea parte de distorsiuni ale imaginii corporale, care vor crea sentimente de nemulțumire și de devalorizare.
Lipsa reperelor unei imagini de sine cât mai conformă cu realitatea și deficiența unei comunicări afective autentice, pot duce, mai târziu, la grave tulburări alimentare, fie anorexie, fie mâncatul compulsiv care se poate transforma în bulimie, fie baleieri între toate acestea. Diferența dintre mâncatul compulsiv și bulimie, este că, în prima categorie, cei care mănâncă nu își pot reprima aceste impulsuri, însă, ulterior nu se simt așa de vinovați sau panicați încât să dorească să se debaraseze de ceea ce au mâncat ca în cazul bulimicilor care își provoacă voma sau folosesc laxative.
Dinamica acaparării corpului ocupă prim planul scenei. Și anorexia și bulimia au simptome violente care reprezintă un atac la propriul corp. În ambele categorii de tulburări sunt perturbate ritmurile veghe/somn și ritmul meselor. Din cauza acestui haos, ciclul menstrual lipsește în anorexie (amenoree), iar în bulimie devine abundent și neregulat. De asemenea, există repercusiuni și la nivelul funcțiilor hormonale.
Ambele tulburări se caracterizează prin faptul că persoanele se preocupă excesiv de silueta și greutatea lor, precum și de mâncare. Acestea prevalează asupra problemelor privind sănătatea, cariera și relațiile personale.
Vezi bibliografia la Imaginea corporală în anorexie și bulimie (3)
